Episodul #2: 500 ani

1:05:06
 
Distribuie
 

Manage episode 318332813 series 3303959
După Ana Maria Ciobanu descoperit de Player FM și comunitatea noastră - drepturile de autor sunt deținute de către editor, nu de Player FM, iar materialul audio este transmis direct de la serverul editorului. Apasă butonul Abonare pentru a urmări actualizările în Player FM, sau copiază sursa URL în alte aplicații podcast.

Tu ce ai învățat să crezi despre romi? Probabil că e bine să îi eviți; pentru că fură, mint, ucid. Asta transmit și proverbele românești – „ț*ganul când s-a făcut împărat, pe taică-su l-a spânzurat” sau „ț*ganu’ e rudă cu dracu’” –, iar ele sunt doar o formă prin care ura istorică față de romi a călătorit în timp până astăzi.

Această înțelepciune populară se fundamentează pe o istorie de aproape jumătate de mileniu în care romii au fost sclavi – adică au fost considerați mai puțin oameni și forțați să muncească gratuit pentru domnitori, boieri și mănăstiri.

Ca să înțelegem de ce suntem și azi îmbibați de prejudecăți și stereotipuri despre răutatea, lenea, lăcomia și chiar infracționalitatea înnăscută a romilor, în acest al doilea episod facem o călătorie în timp alături de istorici și cercetători romi. Îi vei auzi pe etnologul Delia Grigore, care a studiat modul în care proverbele românești construiesc imaginea romilor în mentalul colectiv; pe istoricul Petre Petcuț, care a scris Romii. Sclavie și libertate, o carte fundamentală despre istoria romilor; pe Luiza Medeleanu, care cercetează imaginea romilor în media și formează profesori care lucrează și cu elevi romi; pe Mariana Sandu, care a cercetat îndeaproape fenomenul abuzului fetelor rome în perioada sclaviei.

Fără să cunoaștem istoria sclaviei, reconcilierea și vindecarea nu sunt posibile.

IDEI PRINCIPALE

  • Romii au fost forțați în sclavie încă din evul mediu. Acest statut inferior a dăinuit până la abolirea din 1856, când minoritatea romă reprezenta cel puțin 7% din populația de peste 4 milioane a Principatelor Române Moldova și Țara Românească.

  • Au fost primiți cu reticență încă din evul mediu pentru că erau nomazi, vorbeau o limbă diferită, erau purtătorii unui amestec de culturi și obiceiuri pe care le întâlniseră pe parcursul migrației lor și, mai ales, nu erau încă creștini.

  • Sclavia era văzută ca un act civilizator care ducea la creștinarea romilor, dar și la apariția unui paradox religios: creștini care stăpânesc creștini. Acest paradox care a adus brațe de muncă gratuite pentru gospodăriile celor puternici a început cu un cadou. Vladislav I, domnitorul Țării Românești de atunci, i-a dăruit mănăstirii Tismana 40 de familii de romi în 1385.

  • Muzeele românești nu păstrează instrumentele de tortură folosite pentru romi în timpul celor 500 de ani de sclavie, însă coarnele puse fugarilor au fost reale. Ne-au rămas descrierile modului în care erau folosite. Zgarda de fier se încuia cu un lacăt, apoi fugarul era atârnat cu funii în grajd, deasupra animalelor. Sau era plimbat pe ulițe în timp ce trecătorii erau puși să-l scuipe.

  • Fetele rome erau forțate și să întrețină relații sexuale cu stăpânii, aceștia fiind uneori și cei care le dezvirginau. Acest obicei era ascuns în spatele unor eufemisme precum „a freca picioarele boierului seara”, care era tot o atribuție a tinerelor fete rome în curtea boierească.

  • Manualele școlare nu reflectă adevărul istoric. Sclavia e reprezentată mai degrabă ca o formă de servitute, asemănătoare cu iobăgia, ca și cum romii erau zilieri pe pământul cuiva. Astăzi, conținutul e mai puțin rasist ca cel din manualele din 2016, care foloseau cuvântul „ț*gan” și ilustrau istoria cu locuințe sărăcăcioase sau cu romi dansând. Dar e încă insuficient.

  • La 160 de ani de la dezrobire, a fost dezvelită o placă comemorativă la mănăstirea Tismana, locul din care a început totul. Placa menționează eliberarea de la 1856, dar ignoră rolul bisericii. Biserica nu recunoaște sclavia ca pe o practică din care a beneficiat timp de sute de ani.

  • Inegalitatea economică și socială pe care o vedem astăzi vine tot din sclavie. Nu s-au scurs așa de mulți ani de la momentul eliberării: se împlinesc 166 anul acesta. Oare stră-străbunicii tăi unde erau în 1856 și oare unde ai fi fost tu astăzi dacă ei ar fi fost alungați sub cerul liber doar cu hainele cu care erau îmbrăcați?

Obiceiul pământului este un podcast despre sclavia romilor și amprenta acelor 500 de ani asupra prezentului și este produs de DoR. Cele șase episoade apar săptămânal, începând din 17 ianuarie 2022. Ascultă seria pe obiceiulpamantului.ro, Spotify, Apple Podcasts, YouTube sau în aplicația ta preferată de podcasturi. Tot pe obiceiulpamantului.ro găsești și lista de cărți, articole și documentare consultate pentru fiecare episod, plus eseuri scrise de mulți dintre cei pe care-i auzi în podcast.

6 episoade