De ce ne plac Carbohidrații? | Dr. Marius Geantă | #știința360
Manage episode 449635327 series 3171589
În cadrul ediției de pe 5 noiembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Buffalo (UB) și Jackson Laboratory (JAX) aduce informații despre modul în care omul s-a adaptat la o dietă bogată în carbohidrați. Studiul, publicat în ediția din 17 octombrie a revistei Science, arată că gena responsabilă pentru descompunerea amidonului, cunoscută sub numele de gena amilazei salivare (AMY1), a suferit modificări cu mai mult de 800.000 de ani în urmă, cu mult înainte de apariția agriculturii. Aceste descoperiri nu doar că urmăresc istoria evolutivă a genei AMY1, ci sugerează și că variațiile în numărul de copii ale acestei gene joacă în continuare un rol semnificativ în eficiența cu care oamenii digeră alimentele bogate în amidon în prezent. Cercetarea subliniază modul în care aceste adaptări genetice le-au permis neanderthalienilor și denisovanilor să consume cantități semnificative de amidon, chiar înainte de dezvoltarea agriculturii. Gena AMY1 joacă un rol esențial în digestie, producând amilaza, o enzimă care începe descompunerea amidonului în glucoză încă din gură. Acest prim pas este esențial pentru metabolizarea alimentelor bogate în amidon, cum ar fi pâinea și pastele. Conform studiului, numărul de copii ale genei AMY1 pe care o persoană le deține este direct legat de cantitatea de amilază pe care o poate produce, ceea ce afectează cât de eficient digeră amidonul.
Cercetarea marchează un progres major în înțelegerea cronologiei duplicărilor genei AMY1, grație utilizării unor tehnici avansate de cartografiere genomică. Metodele tradiționale de secvențiere, care deseori întâmpină dificultăți în a distinge între copii aproape identice ale genei, au fost înlocuite de cartografierea genomică optică și secvențierea de lungă citire, permițând cercetătorilor să studieze gena AMY1 la un nivel de detaliu fără precedent.
Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ PREMIERĂ: primul caz de diabet zaharat de tip 1 vindecat prin transplant autolog de celule stem ▶ Reducerea deceselor premature cu 50% până în 2050: investiții în sănătate și creșterea taxării industriei tutunului ▶ Inteligența artificială ar putea fi utilizată pentru diagnosticul de precizie al diabetului zaharat prin examinarea retinei ▶ De ce ne plac carbohidrații? Noi date despre influența moștenirii genetice asupra preferințelor alimentare
172 episoade