Anul electoral 2024 și „zeul democrației”. Un dialog cu sociologii Oana-Valentina Suciu și Mircea Kivu

Timpul prezent

Cum se raportează cetăţenii români la anul electoral 2024? Cît de interesaţi au fost şi sînt de cele patru scrutinuri? Ce spun rezultatele din iunie, la alegerile pentru administraţiile locale şi pentru Parlamentul European, despre preferinţele pentru viitoarele alegeri, cele pentru funcţia de preşedinte al României şi pentru parlament? I-am întrebat pe sociologii Oana-Valentina Suciu şi Mircea Kivu.
În iunie, la alegerile comasate, peste 52% dintre cei cu drept de vot s-au prezentat la urne. Ce spune această cifră despre interesul cetățenilor pentru cei care îi reprezintă la nivel local și la nivel european?
Oana-Valentina Suciu: „Probabil alegerile locale au ridicat rata de prezenţă la vot. În general, alegerile europarlamentare nu prea aduc alegătorii la urne. (...) Probabil că nemulţumirile acumulate în ultimii patru, cinci ani au scos alegătorii la urne. Dar e important să facem distincţii legate de tipurile de alegători. S-a votat mai mult în rural decît în urban, în ruralul mic şi relativ izolat de centrele urbane mari. Pentru că nemulţumirea alegătorilor în mediul urban, mai ales în urbanul mare, se manifestă prin sancţionarea candidaţilor şi partidelor prin neprezentarea la vot.”
În noiembrie și decembrie vom avea trei duminici la rînd cu alegeri. Vor avea cetățenii suficientă motivație să se prezinte la vot în trei duminici consecutive?
Mircea Kivu: „Mă tem că nu. Mă tem că de data asta modul în care s-au gîndit guvernanţii să programeze alegerile va avea efect negativ asupra prezenţei la vot. Şi va favoriza partidele mari, care oricum sînt favorizate de o lege electorală strîmbă. Pentru că, de exemplu, partidele parlamentare au reprezentanţi în toate secţiile de vot şi particpă la numărarea voturilor, partidele mici nu. Şi avem deja din start două categorii de candidaţi: favorizaţi şi nefavorizaţi.”
Observăm în multe ţări europene o creştere a popularităţii partidelor extremiste, naţionaliste, suveraniste. Există un risc în acest sens, poate fi România cuprinsă şi ea de acest val?
Mircea Kivu: „Din păcate este cuprinsă. Şi nu mă refer numai la două partide etichetate ca suveraniste, ci şi la faptul că discursul populist, suveranist pătrunde, mai mult sau mai puţin subteran, şi-n partidele mainstream."
Cum se poate apăra democraţia de aceste riscuri?
Oana-Valentina Suciu: „Prin prezenţa la vot. Prin educaţie, prin educaţie civică, prin alte forme de participare civică şi politică. Votul e participarea cea mai vizibilă şi cu rezultate obţinute rapid.”
Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral - inclusiv o poveste frumoasă despre vot și „zeul democrației”

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural