Iranul în criză: Ce urmează după moartea președintelui Ebrahim Raisi?

Timpul prezent

Ce urmează în Iran după moartea președintelui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter? Cum va fi afectată Republica Islamică Iran pe plan intern și pe plan extern, Orientul Mijlociu trecînd în prezent printr-o perioadă extrem de tensionată? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu.

Carmen Gavrilă: „Cred că vom vedea efectele morţii lui Ebrahim Raisi într-o chestiune foarte importantă care este în dezbatere de mai mulţi ani în Iran, cu accente mai puternice în ultimul an, legată de succesiunea la funcţia de lider suprem. Pentru că actualul lider suprem, Ali Khamenei, este foarte în vîrstă şi a trecut prin mai multe operaţii. Aceasta este funcţia crucială în regimul de la Teheran. În martie, odată cu alegerile parlamentare, s-au ţinut şi alegeri pentru aşa-numita Adunare a Experţilor, un organism unicat, specific Republicii Islamice Iran, format din 88 de membri care au sarcina de a alege viitorul lider suprem, dacă actualul lider suprem nu-şi poate îndeplini atribuţiile sau dacă moare. Se pare că exista o listă de posibili succesori, printre care era şi preşedintele Raisi, cotat cu cele mai multe şanse să devină viitorul lider suprem al Iranului.”

În Iran sînt nemulțumiri de mulți ani, în 2022 au izbucnit ample proteste în urma decesului tinerei Mahsa Amini în custodia poliției. Atunci s-a ajuns și la sloganuri prin care se cerea moartea dictatorului, adică a liderului suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei. Manifestațiile au fost reprimate violent, unii dintre protestatari au fost arestați, condamnați la moarte și executați. Care sînt principalele nemulțumiri ale societății iraniene?

Carmen Gavrilă: „În acest moment este vorba mai ales despre nemulţumiri economice. Ce a fost unic la protestele de acum doi ani a fost faptul că s-au coagulat segmente de populaţie foarte diferite. Pînă atunci văzusem fie numai proteste ale tinerilor educaţi, fie numai proteste motivate economic, fie proteste ale profesorilor. Dar acele proteste începute în 2022 au adunat la un loc toate nemulţumirile unei bune părţi a populaţiei iraniene, în egală măsură o respingere a Republicii Islamice şi opinia înrădăcinată că Republica Islamică nu poate fi reformată şi trebuie înlocuit sistemul de guvernare a ţării de la rădăcină cu ceva cu totul nou, cu ceva democratic şi pluralist, precum şi nemulţumiri care ţin de economie, pentru că situaţia economică pentru irananul de rînd este cruntă în faţa anilor de sancţiuni de toate felurile. (...) Protestele începute în 2022 au fost reprimate atît de sîngeros încît e neclar cîtă capacitate ar mai avea populaţia pentru a se revolta din nou. Cei mai mulţi specialişti în acest spaţiu consideră că nu acum este momentul.”

Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural