Rachete cu rază lungă pentru Ucraina: O decizie complicată pentru Occident

Timpul prezent

Președintele Volodimir Zelenski solicită cu insistență aliaților Ucrainei permisiunea de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei. Deși această cerere este de mai mult timp pe agenda diplomatică, Occidentul ezită să dea undă verde, de teama unei escaladări a conflictului cu Rusia. Vladimir Putin a avertizat că, dacă Ucraina va primi permisiunea de a lovi adînc în teritoriul rusesc, va considera acest act o implicare directă a Occidentului în război. Care este motivul pentru care Ucraina are nevoie de această permisiune și de ce întîrzie Occidentul să o acorde? Cum reacționează Vestul la războiul hibrid agresiv purtat de Rusia încă de la începutul invaziei din Ucraina? Despre toate acestea discutăm cu Mihail-Valentin Cernea, expert în etică militară la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.
Mihail-Valentin Cernea: „Sîntem în acelaşi joc pe care Occidentul l-a jucat în toată perioada de cînd a început războiul: ucrainenii cer un tip de armament, o permisiune, occidentalii amînă decizia un an, doi, pînă la urmă acceptă şi Putin nu escaladează. Probabil că, din păcate, acest joc continuă şi acum. Permisiunea va veni. Există unele voci care susţin că tocmai aceste întîlniri care anunţă într-un fel sau altul permisiunea sînt gîndite pentru a-l avertiza pe Vladimir Putin că această permisiune vine şi pentru a-i da un timp să-şi rearanjeze armata, tocmai ca să se evite pericolul de escaladare.”

E doar un calcul pragmatic sau există și vreo dilemă etică în legătură cu atacarea teritoriului rus, avînd în vedere implicaţiile asupra civililor sau infrastructurii civile? Poate fi justificată o astfel de decizie dintr-o perspectivă morală?

Mihail-Valentin Cernea: „Trebuie să înţelegem contextul în care se află Ucraina. Ucraina se află într-un război existenţial. Asta înseamnă că dacă Ucraina pierde, nu mai există Ucraina. Dacă Rusia pierde, Rusia va continua să existe în graniţele acceptate de legea internaţională de pînă acum. Acest context moral în care se află Ucraina este foarte important de înţeles. Pînă acum nu avem rapoarte despre crime de război comise de ucraineni. Armata rusă are ca politică crimele de război, ţinteşte voit civili, torturează prizoieri de război, pe cînd armata ucraineană nu ţinteşte civili. Şi, dacă în Kursk se petreceau crime de război, sînt convins că Federaţia Rusă ar fi arătat asta lumii întregi. Ştiind foarte clar că riscă să piardă suportul occidental dacă nu respectă legile războiului, nu cred că ar trebui să ne îngrijorăm că Ucraina va utiliza armele cu rază lungă de acţiune pentru a ţinti civili.”

Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural