Tranziția ecologică. Reușesc investițiile „verzi” să transforme orașele românești?

Timpul prezent

Statele Uniunii Europene şi-au propus, prin Pactul verde european (#GreenDeal), să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră pînă în 2030, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050. Dar ce fac comunităţile locale? În ce măsură sînt preocupate autoritățile locale de investiții „verzi”, de dezvoltare sustenabilă? În România, municipalităţile au alocat aproape 20 de miliarde de euro pentru proiecte ecologice. Cu ce rezultat? Ce reprezintă aceste cifre în contextul mai larg al politicilor locale pentru mediu? I-am întrebat pe Doriana Gheorghe şi Alexandru Damian, autorii studiului „Ce rol pentru investițiile verzi în viitorul orașelor din România?”, o iniţiativă a Centrului Român de Politici Europene.

Alexandru Damian: „Cred că rolul cetăţenilor este să atragă atenţia asupra lucrurilor care merg prost în oraş şi să se implice în politicile de mediu. Dar poţi să te implici în politicile de mediu dacă ai indicatori de mediu pe care să-i foloseşti ca să vezi unde e problema. Şi e necesar să existe o deschidere din partea primăriilor pe acest subiect. Dau exemplul Bucureştiului, unde este o mare problemă cu calitatea aerului şi unde avem senzori de poluare gestionaţi de ONG-uri şi mai puţin de primărie sau de Ministerul Mediului. (...) În Bucureşti, pe studii făcute de oameni din zona medicală, poluarea ne ia între 4 şi 5 ani din viaţă.”

De ce nu pot fi importate unele bune practici ale autorităţilor locale din alte state europene?

Doriana Gheorghe: „Marea problemă este că nu există voinţă politică pentru a se adapta aceste proiecte şi a se importa la noi, în diferite oraşe. Pe lîngă asta, cred că e destul de dificil să creştem dorinţa oamenilor de a se implica. Pentru că ceea ce fac foarte bine oraşe din străinătate, cum ar fi Barcelona, Leuven sau Paris, este să implice şi cetăţenii. În Leuven şi Barcelona, în momentul în care se fac proiecte prin care se doreşte să se vadă ce se întîmplă cu poluarea fonică, cetăţenii sînt cei care apdatează hărţile, sînt cei care se implică activ. La noi nu există o dorinţă din partea administraţiilor să încerce să facă cetăţenii să fie mai activi, să se implice în aceste proiecte.”
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural