Reziliența prin cultură. Justiția Memoriei. Andrei Ursu | „D” DEZINFORMAREA
MP3•Pagina episodului
Manage episode 386727136 series 2893259
Content provided by Editura Spandugino. All podcast content including episodes, graphics, and podcast descriptions are uploaded and provided directly by Editura Spandugino or their podcast platform partner. If you believe someone is using your copyrighted work without your permission, you can follow the process outlined here https://ro.player.fm/legal.
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
De ce au loc dezinformările? Cât de importantă este, în prezent, terapia prin adevăr? Poate fi considerată dezinformarea drept o „operațiune specială”? Ce conțineau cele 62 de caiete care alcătuiau jurnalul inginerului Gheorghe Ursu și de ce acestea erau considerate periculoase de către fosta Securitate? Ce se știe sigur despre mijloacele de anchetă la care a fost supus, în toamna anului 1985, tatăl lui Andrei Ursu? Din ce motiv se refuză, astăzi, adevărul cu privire la ceea ce s-a întâmplat în perioada dictaturii ceaușiste, dar și după decembrie 1989? În suita de dialoguri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, Andrei Ursu, membru fondator al Fundației „Gheorghe Ursu”, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, rememorează faptele care au dus la sfârșitul tragic al disidentului Gheorghe Ursu, nuanțând totodată mizele dezinformării postrevoluționare, precum și imperativul contracarării lor printr-o cunoaștere temeinică a istoriei și a celor care s-au revoltat împotriva dictaturii și a represiunii violente la care au fost supuși.
0:14 Justiția Memoriei. Andrei Ursu | „D” DEZINFORMAREA
8:44 „Dezinformarea este absolut o operațiune specială, din cauză că este programatică, este știință pur și simplu, e studiată, are resorturi psihologice, se bazează pe așteptările populației, pe idiosincraziile populației...”
17:47 „[Gheorghe Ursu] era un om cu coloană vertebrală, de o integritate cum rar am mai întâlnit, un om foarte onest, cinstit. Unii l-au considerat, poate, puțin naiv, dar eu, efectiv, nu consider că asta e naivitate – principialitatea asta în care el nu era dispus să dea înapoi și nu mai suporta mizeria morală în care trăiam cu toții.”
28:22 „Cea mai mare parte a celor 62 de caiete au fost distruse, cu proces-verbal, de torționarii tatălui meu, Pârvulescu și Hodiș, în 1987, la doi ani după ce l-au ucis în detenție. Au vrut să-i ucidă și memoria; au distrus cea mai mare parte din jurnal, cu excepția a 811 file…”
38:43 „Dar scrisoarea aceea a fost regăsită de Liviu Tofan de la Europa Liberă, care a publicat-o în această carte de memorialistică, de arhivă a Europei Libere – în care apare scrisoarea numărul doi a tatălui meu, despre cutremur, despre modul cum au fost administrați banii sinistraților (ajutoarele din afară pentru România), care au fost preluați în totalitate de Ceaușescu…”
53:17 „Cum au spus mulți alți martori, metodele staliniste – și medievale cumva – de tortură au fost perpetuate sub Ceaușescu, în anii ’70-’80, și iată că tatăl meu a fost supus unor astfel de torturi inimaginabile, care au dus la moartea lui și care au fost premeditate. El a fost ucis cu premeditare.”
1:02:51 „Deci era un caz notoriu care trebuia acoperit. Or, partea română a transmis americanilor: «Gheorghe Ursu este un traficant notoriu, nu a fost niciodată anchetat de către Securitate și nu e un caz politic». Asta au transmis ca informații către congresmeni, senatori și Departamentul de Stat american.”
1:13:11 „Au reușit să acrediteze, până la urmă, această rușine asupra poporului nostru: că ne-ar fi fost frică și că nu am făcut nimic, așa cum au făcut polonezii, ungurii, cehii. Am avut mult mai mulți disidenți; avem date numerice, în privința asta, din rapoartele Securității din anii ’80. În fiecare trimestru, ei mai găseau peste 100 de autori de înscrisuri dușmănoase.”
…
continue reading
De ce au loc dezinformările? Cât de importantă este, în prezent, terapia prin adevăr? Poate fi considerată dezinformarea drept o „operațiune specială”? Ce conțineau cele 62 de caiete care alcătuiau jurnalul inginerului Gheorghe Ursu și de ce acestea erau considerate periculoase de către fosta Securitate? Ce se știe sigur despre mijloacele de anchetă la care a fost supus, în toamna anului 1985, tatăl lui Andrei Ursu? Din ce motiv se refuză, astăzi, adevărul cu privire la ceea ce s-a întâmplat în perioada dictaturii ceaușiste, dar și după decembrie 1989? În suita de dialoguri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, Andrei Ursu, membru fondator al Fundației „Gheorghe Ursu”, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, rememorează faptele care au dus la sfârșitul tragic al disidentului Gheorghe Ursu, nuanțând totodată mizele dezinformării postrevoluționare, precum și imperativul contracarării lor printr-o cunoaștere temeinică a istoriei și a celor care s-au revoltat împotriva dictaturii și a represiunii violente la care au fost supuși.
0:14 Justiția Memoriei. Andrei Ursu | „D” DEZINFORMAREA
8:44 „Dezinformarea este absolut o operațiune specială, din cauză că este programatică, este știință pur și simplu, e studiată, are resorturi psihologice, se bazează pe așteptările populației, pe idiosincraziile populației...”
17:47 „[Gheorghe Ursu] era un om cu coloană vertebrală, de o integritate cum rar am mai întâlnit, un om foarte onest, cinstit. Unii l-au considerat, poate, puțin naiv, dar eu, efectiv, nu consider că asta e naivitate – principialitatea asta în care el nu era dispus să dea înapoi și nu mai suporta mizeria morală în care trăiam cu toții.”
28:22 „Cea mai mare parte a celor 62 de caiete au fost distruse, cu proces-verbal, de torționarii tatălui meu, Pârvulescu și Hodiș, în 1987, la doi ani după ce l-au ucis în detenție. Au vrut să-i ucidă și memoria; au distrus cea mai mare parte din jurnal, cu excepția a 811 file…”
38:43 „Dar scrisoarea aceea a fost regăsită de Liviu Tofan de la Europa Liberă, care a publicat-o în această carte de memorialistică, de arhivă a Europei Libere – în care apare scrisoarea numărul doi a tatălui meu, despre cutremur, despre modul cum au fost administrați banii sinistraților (ajutoarele din afară pentru România), care au fost preluați în totalitate de Ceaușescu…”
53:17 „Cum au spus mulți alți martori, metodele staliniste – și medievale cumva – de tortură au fost perpetuate sub Ceaușescu, în anii ’70-’80, și iată că tatăl meu a fost supus unor astfel de torturi inimaginabile, care au dus la moartea lui și care au fost premeditate. El a fost ucis cu premeditare.”
1:02:51 „Deci era un caz notoriu care trebuia acoperit. Or, partea română a transmis americanilor: «Gheorghe Ursu este un traficant notoriu, nu a fost niciodată anchetat de către Securitate și nu e un caz politic». Asta au transmis ca informații către congresmeni, senatori și Departamentul de Stat american.”
1:13:11 „Au reușit să acrediteze, până la urmă, această rușine asupra poporului nostru: că ne-ar fi fost frică și că nu am făcut nimic, așa cum au făcut polonezii, ungurii, cehii. Am avut mult mai mulți disidenți; avem date numerice, în privința asta, din rapoartele Securității din anii ’80. În fiecare trimestru, ei mai găseau peste 100 de autori de înscrisuri dușmănoase.”
97 episoade