Join us for the launch of Season 6 of Biscuits & Jam on Tuesday, March 4th, 2025 with The War and Treaty’s Michael and Tanya Trotter. Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices
Player FM - Internet Radio Done Right
Checked 1d ago
Adăugat four ani în urmă
Content provided by Editura Spandugino. All podcast content including episodes, graphics, and podcast descriptions are uploaded and provided directly by Editura Spandugino or their podcast platform partner. If you believe someone is using your copyrighted work without your permission, you can follow the process outlined here https://ro.player.fm/legal.
Player FM - Aplicație Podcast
Treceți offline cu aplicația Player FM !
Treceți offline cu aplicația Player FM !
))
Daily Deals
Podcasturi care merită ascultate
SPONSORIZAT
Reziliența prin cultură. Justiția Memoriei. Teodor Baconschi | SFÂRȘITUL CREȘTINĂTĂȚII
Manage episode 387117859 series 2893259
Content provided by Editura Spandugino. All podcast content including episodes, graphics, and podcast descriptions are uploaded and provided directly by Editura Spandugino or their podcast platform partner. If you believe someone is using your copyrighted work without your permission, you can follow the process outlined here https://ro.player.fm/legal.
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
De ce nu e bine să evităm reflecțiile pe marginea teologiei politice? În ce măsură ar putea creștinismul să găsească o nouă formulă de reașezare în lume, care să nu-l subordoneze puterilor seculare? Simțim oare, mai cu seamă în Europa, că ne-am înstrăinat de tradiție și că ne aflăm într-o stare de defensivă? Este posibilă o revigorare a creștinismului prin regăsirea izvoarelor sale? Cum ar putea deveni religia o soluție în actuala criză a creștinătății? Ce înseamnă modelul apostolic al credinței? În suita de dialoguri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Teodor Baconschi, eseist, diplomat și istoric al religiilor, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, devine o pasionantă pledoarie pentru recuperarea surselor apostolice ale creștinismului, dar și pentru asimilarea, în conștiința noastră istorică, a noului ideal creștin-democrat, edificat în jurul unei Biserici independente de orice determinări politice și ideologice.
0:15 Reziliența prin cultură. Justiția Memoriei. Teodor Baconschi | Sfârșitul Creștinătății
7:30 „În același timp, vedem că există o criză a creștinătății, o criză a creștinismului politic, care a început încă de la revoluția copernicană, care a continuat cu Renașterea și Umanismul neo-păgân, care s-a perpetuat în nihilismul modern, în pozitivism, istoricism – toate aceste ipostaze ale gândirii de după 1500...”
13:40 „Chantal Delsol, pe partea ei occidentală, ca filosof catolic francez, mamă de familie, mare profesor universitar, prolific autor de cărți de filosofie a culturii și despre identitatea catolicismului contemporan, ne poate ajuta. Ea vine «din viitor», a văzut în Franța ceea ce începe să se întâmple și în România...”
21:13 „Chiar și așa, este o crispare în coasta Europei, o presiune migraționistă, e dezastrul din Siria, e dezastrul economic al Libanului, este acum reaprinderea acestui conflict Israel-Hamas în Fâșia Gaza. Toate astea nu ne bucură și nu ne dau asigurarea că putem gândi la o reașezare a creștinismului în liniște și pace...”
28:10 „Democrația este succedaneul creștinătății, în linii mari, și cu ea trebuie să conviețuim, mărturisindu-ne credința, punând-o în operă, făcând fapte bune, solidarizându-ne cu semenii noștri, încercând dialogul interreligios și respectând drepturile omului cu adevărat.”
34:41 „Dar creștinismul e în multe fețe pe alte continente. Sunt tot felul de paradoxuri. Cei mai conservatori cardinali din Curia Papală sunt de origine africană. Latino-americanii sunt mai protestantizați și marxizanți. Creștinismul asiatic este pe nedrept ignorat și jumătate din populația Coreei de Sud e botezată.”
…
continue reading
De ce nu e bine să evităm reflecțiile pe marginea teologiei politice? În ce măsură ar putea creștinismul să găsească o nouă formulă de reașezare în lume, care să nu-l subordoneze puterilor seculare? Simțim oare, mai cu seamă în Europa, că ne-am înstrăinat de tradiție și că ne aflăm într-o stare de defensivă? Este posibilă o revigorare a creștinismului prin regăsirea izvoarelor sale? Cum ar putea deveni religia o soluție în actuala criză a creștinătății? Ce înseamnă modelul apostolic al credinței? În suita de dialoguri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Teodor Baconschi, eseist, diplomat și istoric al religiilor, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, devine o pasionantă pledoarie pentru recuperarea surselor apostolice ale creștinismului, dar și pentru asimilarea, în conștiința noastră istorică, a noului ideal creștin-democrat, edificat în jurul unei Biserici independente de orice determinări politice și ideologice.
0:15 Reziliența prin cultură. Justiția Memoriei. Teodor Baconschi | Sfârșitul Creștinătății
7:30 „În același timp, vedem că există o criză a creștinătății, o criză a creștinismului politic, care a început încă de la revoluția copernicană, care a continuat cu Renașterea și Umanismul neo-păgân, care s-a perpetuat în nihilismul modern, în pozitivism, istoricism – toate aceste ipostaze ale gândirii de după 1500...”
13:40 „Chantal Delsol, pe partea ei occidentală, ca filosof catolic francez, mamă de familie, mare profesor universitar, prolific autor de cărți de filosofie a culturii și despre identitatea catolicismului contemporan, ne poate ajuta. Ea vine «din viitor», a văzut în Franța ceea ce începe să se întâmple și în România...”
21:13 „Chiar și așa, este o crispare în coasta Europei, o presiune migraționistă, e dezastrul din Siria, e dezastrul economic al Libanului, este acum reaprinderea acestui conflict Israel-Hamas în Fâșia Gaza. Toate astea nu ne bucură și nu ne dau asigurarea că putem gândi la o reașezare a creștinismului în liniște și pace...”
28:10 „Democrația este succedaneul creștinătății, în linii mari, și cu ea trebuie să conviețuim, mărturisindu-ne credința, punând-o în operă, făcând fapte bune, solidarizându-ne cu semenii noștri, încercând dialogul interreligios și respectând drepturile omului cu adevărat.”
34:41 „Dar creștinismul e în multe fețe pe alte continente. Sunt tot felul de paradoxuri. Cei mai conservatori cardinali din Curia Papală sunt de origine africană. Latino-americanii sunt mai protestantizați și marxizanți. Creștinismul asiatic este pe nedrept ignorat și jumătate din populația Coreei de Sud e botezată.”
102 episoade
DistribuieManage episode 387117859 series 2893259
Content provided by Editura Spandugino. All podcast content including episodes, graphics, and podcast descriptions are uploaded and provided directly by Editura Spandugino or their podcast platform partner. If you believe someone is using your copyrighted work without your permission, you can follow the process outlined here https://ro.player.fm/legal.
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
De ce nu e bine să evităm reflecțiile pe marginea teologiei politice? În ce măsură ar putea creștinismul să găsească o nouă formulă de reașezare în lume, care să nu-l subordoneze puterilor seculare? Simțim oare, mai cu seamă în Europa, că ne-am înstrăinat de tradiție și că ne aflăm într-o stare de defensivă? Este posibilă o revigorare a creștinismului prin regăsirea izvoarelor sale? Cum ar putea deveni religia o soluție în actuala criză a creștinătății? Ce înseamnă modelul apostolic al credinței? În suita de dialoguri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Teodor Baconschi, eseist, diplomat și istoric al religiilor, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, devine o pasionantă pledoarie pentru recuperarea surselor apostolice ale creștinismului, dar și pentru asimilarea, în conștiința noastră istorică, a noului ideal creștin-democrat, edificat în jurul unei Biserici independente de orice determinări politice și ideologice.
0:15 Reziliența prin cultură. Justiția Memoriei. Teodor Baconschi | Sfârșitul Creștinătății
7:30 „În același timp, vedem că există o criză a creștinătății, o criză a creștinismului politic, care a început încă de la revoluția copernicană, care a continuat cu Renașterea și Umanismul neo-păgân, care s-a perpetuat în nihilismul modern, în pozitivism, istoricism – toate aceste ipostaze ale gândirii de după 1500...”
13:40 „Chantal Delsol, pe partea ei occidentală, ca filosof catolic francez, mamă de familie, mare profesor universitar, prolific autor de cărți de filosofie a culturii și despre identitatea catolicismului contemporan, ne poate ajuta. Ea vine «din viitor», a văzut în Franța ceea ce începe să se întâmple și în România...”
21:13 „Chiar și așa, este o crispare în coasta Europei, o presiune migraționistă, e dezastrul din Siria, e dezastrul economic al Libanului, este acum reaprinderea acestui conflict Israel-Hamas în Fâșia Gaza. Toate astea nu ne bucură și nu ne dau asigurarea că putem gândi la o reașezare a creștinismului în liniște și pace...”
28:10 „Democrația este succedaneul creștinătății, în linii mari, și cu ea trebuie să conviețuim, mărturisindu-ne credința, punând-o în operă, făcând fapte bune, solidarizându-ne cu semenii noștri, încercând dialogul interreligios și respectând drepturile omului cu adevărat.”
34:41 „Dar creștinismul e în multe fețe pe alte continente. Sunt tot felul de paradoxuri. Cei mai conservatori cardinali din Curia Papală sunt de origine africană. Latino-americanii sunt mai protestantizați și marxizanți. Creștinismul asiatic este pe nedrept ignorat și jumătate din populația Coreei de Sud e botezată.”
…
continue reading
De ce nu e bine să evităm reflecțiile pe marginea teologiei politice? În ce măsură ar putea creștinismul să găsească o nouă formulă de reașezare în lume, care să nu-l subordoneze puterilor seculare? Simțim oare, mai cu seamă în Europa, că ne-am înstrăinat de tradiție și că ne aflăm într-o stare de defensivă? Este posibilă o revigorare a creștinismului prin regăsirea izvoarelor sale? Cum ar putea deveni religia o soluție în actuala criză a creștinătății? Ce înseamnă modelul apostolic al credinței? În suita de dialoguri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Teodor Baconschi, eseist, diplomat și istoric al religiilor, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, devine o pasionantă pledoarie pentru recuperarea surselor apostolice ale creștinismului, dar și pentru asimilarea, în conștiința noastră istorică, a noului ideal creștin-democrat, edificat în jurul unei Biserici independente de orice determinări politice și ideologice.
0:15 Reziliența prin cultură. Justiția Memoriei. Teodor Baconschi | Sfârșitul Creștinătății
7:30 „În același timp, vedem că există o criză a creștinătății, o criză a creștinismului politic, care a început încă de la revoluția copernicană, care a continuat cu Renașterea și Umanismul neo-păgân, care s-a perpetuat în nihilismul modern, în pozitivism, istoricism – toate aceste ipostaze ale gândirii de după 1500...”
13:40 „Chantal Delsol, pe partea ei occidentală, ca filosof catolic francez, mamă de familie, mare profesor universitar, prolific autor de cărți de filosofie a culturii și despre identitatea catolicismului contemporan, ne poate ajuta. Ea vine «din viitor», a văzut în Franța ceea ce începe să se întâmple și în România...”
21:13 „Chiar și așa, este o crispare în coasta Europei, o presiune migraționistă, e dezastrul din Siria, e dezastrul economic al Libanului, este acum reaprinderea acestui conflict Israel-Hamas în Fâșia Gaza. Toate astea nu ne bucură și nu ne dau asigurarea că putem gândi la o reașezare a creștinismului în liniște și pace...”
28:10 „Democrația este succedaneul creștinătății, în linii mari, și cu ea trebuie să conviețuim, mărturisindu-ne credința, punând-o în operă, făcând fapte bune, solidarizându-ne cu semenii noștri, încercând dialogul interreligios și respectând drepturile omului cu adevărat.”
34:41 „Dar creștinismul e în multe fețe pe alte continente. Sunt tot felul de paradoxuri. Cei mai conservatori cardinali din Curia Papală sunt de origine africană. Latino-americanii sunt mai protestantizați și marxizanți. Creștinismul asiatic este pe nedrept ignorat și jumătate din populația Coreei de Sud e botezată.”
102 episoade
Toate episoadele
×
1 Reziliență prin cultură. Mihai Nadin - Portret în dialog. Solomon Marcus 1:00:45
1:00:45 
Redare mai Târziu 
Redare mai Târziu 
Liste 
Like 
Plăcut1:00:45
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Care sunt cele mai importante calități ale omului și profesorului Solomon Marcus, așa cum se regăsesc acestea în viața și opera lui? Cum l-a cunoscut Mihai Nadin pe reputatul matematician și ce amintiri păstrează din acei ani în care s-a înfiripat o frumoasă și trainică relație de prietenie? La ce anume se referea Solomon Marcus atunci când afirma că trebuie să punem mereu întrebări autentice, chiar extreme, pentru a găsi răspunsuri la marile nevoi profund umane? În ce fel a reușit să integreze semiotica în propria-i perspectivă asupra matematicii? Pe ce fel de educație paria Solomon Marcus, cu atât mai mult cu cât, în zilele noastre, rata analfabetismului funcțional este deosebit de ridicată? În suita de convorbiri prilejuite de centenarul nașterii lui Solomon Marcus, membru al Academiei Române și unul dintre cei mai importanți intelectuali care au contribuit la dezvoltarea studiilor interdisciplinare, dialogul dintre Mihai Nadin, a cărui activitate științifică acoperă domenii precum electronica, estetica, semiotica, interacțiunea om-computer și sistemele de anticipare, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, ne oferă un luminos portret lăuntric al renumitului matematician și profesor, devotat întru totul cercetărilor sale, dar și tinerelor generații cărora le-a oferit o cale de acces la aspectele fundamentale ale gândirii, îndemnându-le să-și conștientizeze cu luciditate locul pe care îl ocupă în lume.…
1 Reziliență prin cultură. Sanda Golopenția - Centenarul nașterii lui SOLOMON MARCUS 41:03
41:03 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut41:03
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce anume a impresionat-o cel mai mult pe Sanda Golopenția la Solomon Marcus, de-a lungul deceniilor în care au colaborat în domeniul cercetării lingvistice? Dacă ar fi să aleagă una dintre primele amintiri legate de reputatul profesor, care ar fi aceea? Cum e posibil ca mintea unei persoane să exceleze deopotrivă în disciplinele umaniste și în științele exacte, îndeosebi în matematică? Ce ar putea dezvălui despre un asemenea om curiozitatea lui bine temperată și pasiunea pentru cunoaștere? Cât de important era pentru Solomon Marcus pariul pus pe educație, în măsura în care știința pedagogiei ar trebui să devină o „artă a întâlnirii, la mijlocul drumului, dintre profesor și elev”? Care sunt cele „zece nevoi umane” propuse într-unul dintre volumele sale apărute la Editura Spandugino? În suita de convorbiri prilejuite de centenarul nașterii lui Solomon Marcus, membru al Academiei Române și unul dintre cei mai importanți intelectuali care au contribuit la dezvoltarea studiilor interdisciplinare, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o emoționantă evocare a personalității distinsului profesor și cercetător care se manifesta cu entuziasm și tenacitate în numeroase direcții de studiu, fiind pasionat totodată de dimensiunea educativă a societății și de comunicarea constantă cu tinerii, îndemnându-i cu stăruință spre lectură și gândire critică.…
1 Reziliență prin cultură. RES PUBLICA | Teodor Baconschi - DERIVE IDEOLOGICE ALE PREZENTULUI 54:34
54:34 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut54:34
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Oare lumea noastră – despre care s-ar putea spune că a luat-o razna – este golită de ideologii sau, dimpotrivă, acestea cresc în miezul ei într-un mod deviant? De ce nu trebuie să recurgem la simplificări, atunci când ne referim la derivele ideologice ale prezentului? Referitor la acestea din urmă, este vorba de inocență sau mai degrabă de complicitate la ticăloșie, în cazul celor ce le susțin în spațiul public? Care sunt cele mai evidente semne ale apariției unei asemenea derive ideologice? Cum observăm, de pildă, că lucrurile deviază spre naționalism, suveranism sau ortodoxism? Cum poate cineva să pretindă că este suveranist, dar în același timp să-și pună țara la picioarele unor satrapi postmoderni? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de dezbateri RES PUBLICA, dialogul dintre Teodor Baconschi, diplomat și eseist, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, ne propune o revelatoare și lucidă radiografie a lumii noastre, supuse atât asaltului noilor ideologii, cât și ispitei demagogiei, pe fondul unei disoluții accentuate a libertății și a coeziunii sociale.…
1 Reziliență prin cultură. Valentin Naumescu - CUM AM AJUNS AICI? Sfârșitul sfârșitului istoriei 1:06:29
1:06:29 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut1:06:29
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Mai sunt astăzi actuale sintagmele „sfârșitul istoriei” și „ciocnirea civilizațiilor” sau trăim doar cu reminiscențele tabloului politic internațional pe care acestea îl descriau în anii ’90 ai secolului trecut? Care sunt cele mai pregnante semne ale războiului hibrid provocat de recentul proiect revizionist al ordinii liberale occidentale? Ceea ce se întâmplă acum este un fenomen cu totul nou sau lucrurile acestea s-au petrecut și în trecut, dar în alte forme? Cât de necesară ar fi o critică radicală a rețelelor sociale, în raport cu realitatea democratică? De ce este atât de importantă reinventarea centrului politic bazat pe rațiune, moderație și responsabilitate? Se poate spune, oare, că ne-am trăit deja cei mai frumoși ani ai vieții? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre profesorul și politologul Valentin Naumescu și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o lucidă și revelatoare radiografie a lumii în care trăim, cu vulnerabilitățile și patologiile ei, acutizate de tentația revizionismului extern și intern, de distorsionarea istoriei, dar și de radicalizarea accentuată a discursului public.…
1 Reziliență prin cultură. Mihai Nadin - LIFESTORY 1:12:54
1:12:54 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut1:12:54
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Care sunt cele mai vechi amintiri pe care profesorul Mihai Nadin le păstrează în memorie? Cum erau iernile copilăriei sale petrecute la Brașov? Ce fel de bucurii putea avea un copil în anii teribili ai celui de-Al Doilea Război Mondial? Cât de mult au contribuit profesorii lui din perioada studiilor universitare la conturarea viitoarelor sale proiecte de cercetare, menite să conjuge preocupările tehnice cu cele din domeniul esteticii? Care este, pentru Mihai Nadin, zona cea mai profundă a patriei lui interioare? În ce circumstanțe a plecat din România în anii comunismului și care a fost apoi traiectoria sa profesională, la prestigioase universități din SUA și Germania? Pe firul unor întrebări revelatoare, dialogul dintre profesorul Mihai Nadin, a cărui remarcabilă activitate interdisciplinară acoperă domenii precum electronica, estetica, semiotica, interacțiunea om-computer, 𝘤𝘰𝘮𝘱𝘶𝘵𝘢𝘵𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦𝘴𝘪𝘨𝘯 și sistemele de anticipare, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă incursiune printre amintiri, cărți, locuri și chipuri de altădată, în jurul cărora se înfiripă nu doar o lume exterioară, ci și o identitate intelectuală, sub semnul căreia se afirmă pasiunea pentru teorie și abstracție, ca surse ale adevăratei cunoașteri.…
1 Reziliență prin cultură. Carmen Brăgaru | Ion Pillat - PRIMELE VERSURI 1:12:20
1:12:20 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut1:12:20
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Cât de mult au contribuit manuscrisele recent descoperite la reconstituirea primelor creații lirice ale lui Ion Pillat? Din ce perioadă datează aceste încercări poetice? Când a început Carmen Brăgaru, reputată specialistă în opera familiei Pillat, cercetarea sistematică a manuscriselor păstrate în colecții particulare și în fondurile marilor biblioteci din țară, recurgând la instrumentele de lucru ale istoriei literare? Care ar fi principalele repere ale îndelungatului său demers? Ce mai înseamnă un manuscris astăzi, în epoca noilor tehnologii digitale? Înfiripat pe marginea volumului 𝘗𝘳𝘪𝘮𝘦𝘭𝘦 𝘷𝘦𝘳𝘴𝘶𝘳𝘪. 𝘗𝘰𝘦𝘻𝘪𝘪 𝘪𝘯𝘦𝘥𝘪𝘵𝘦 ș𝘪 𝘷𝘢𝘳𝘪𝘢𝘯𝘵𝘦 𝘵𝘪𝘮𝘱𝘶𝘳𝘪𝘪 (1905-1912) de Ion Pillat, dialogul dintre Carmen Brăgaru, cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, dezvăluie fascinanta poveste a descoperirii, aproape miraculoase, a două manuscrise de tinerețe ale poetului, revelatoare mărturii ale treptatei lui apropieri, în pofida oricăror tribulații personale, de farmecul indicibil al poeziei.…
1 Reziliența prin cultură. Theodor Paleologu - LECȚII ANTICE DE LEADERSHIP 53:50
53:50 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut53:50
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Cum anume devine lumea antică – îndeosebi cea greacă – un fel de lentilă prin care se poate înțelege mai bine ceea ce se petrece în zilele noastre? Ce înseamnă pentru Theodor Paleologu a trăi în acele timpuri străvechi? Cum se explică incredibila efervescență culturală și politică din perioada Antichității grecești? S-ar putea spune că lumea noastră a luat-o razna tocmai pentru că a uitat de imensa ei moștenire greacă, romană și ebraică? Ne putem lupta, oare, cu excesul de informații din zilele noastre, dacă avem la îndemână cărțile lui Platon sau Aristotel? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Theodor Paleologu, doctor în filozofie politică, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o subtilă radiografie a lumii antice, revelând fascinantul orizont de gândire care a modelat această epocă, dar și posibilele cauze ale derivei democrațiilor contemporane, prinse între capcanele dezinformării și tentațiile narcisismului exacerbat.…
1 Reziliență prin cultură. Constantin Eretescu - EXILUL CA METAMORFOZĂ 43:51
43:51 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut43:51
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce înseamnă exilul pentru scriitorul Constantin Eretescu? Este resimțit ca o stare, un proces, un moment de criză sau mai degrabă o binecuvântare? De ce a ales să scrie și să publice în limba română după stabilirea definitivă în America? Ar putea fi vorba despre o opțiune de suflet sau despre una apropiată de teritoriul preocupărilor sale publicistice? Cum a reușit să îmblânzească exilul, mai ales înainte de 1989? Care ar putea fi amprentele personale ale vieții sale de exilat? Dar cele intelectuale? În ce fel s-a modificat, în timp, raportul problematic dintre exil și credință? În jurul acestor teme de reflecție inspirate de volumul 𝘌𝘹𝘪𝘭𝘶𝘭 𝘤𝘢 𝘮𝘦𝘵𝘢𝘮𝘰𝘳𝘧𝘰𝘻ă, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează diferitele forme ale exilului – privit ca alternativă necesară supraviețuirii și eliberării dintr-un regim politic opresiv –, exprimate adesea printr-o creație literară cu totul aparte, menită să reveleze dimensiunile afective și intelectuale ale patriei interioare.…
1 Reziliență prin cultură. Sanda Golopenția - Fluviul Alfeu sau despre exil și întoarceri 53:08
53:08 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut53:08
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. La ce anume se referă metafora fluviului Alfeu? Ce fel de atitudine de viață presupune condiția de emigrant? Dar cea de exilat? Care ar fi exilul în care crede Sanda Golopenția? Ce sunt „bătăliile tăcerii” și în ce fel se manifestă acestea într-o experiență a exilului? Cum ar arăta un „Institut al Amintirii”? Ar fi mai degrabă necesar, în zilele noastre, un „Institut al Încrederii”? S-ar putea spune că, în mod paradoxal, libertatea erodează uneori încrederea dintre oameni? Cât de importantă este menținerea unui echilibru în relația dintre exil și (re)întoarcere? Se poate vorbi despre un miracol al plecării, în măsura în care există un miracol al revenirii? Explorând minuțioasa tetralogie a exilului reunită sub titlul 𝘍𝘭𝘶𝘷𝘪𝘶𝘭 𝘈𝘭𝘧𝘦𝘶 𝘴𝘢𝘶 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘦𝘹𝘪𝘭 ș𝘪 î𝘯𝘵𝘰𝘢𝘳𝘤𝘦𝘳𝘪, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o elegantă incursiune într-o Ithaca deopotrivă reală și simbolică, un spațiu al inițierii și al amintirilor, în care diferitele tipuri de întoarcere cunosc forme dintre cele mai surprinzătoare.…
1 Reziliență prin cultură. Constantin Eretescu - FOLCLORUL LITERAR AL ROMÂNILOR 51:22
51:22 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut51:22
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce fel de relație există între folclor și identitatea unui popor? În ce măsură noile tehnologii și globalizarea digitală pot produce schimbări vizibile asupra creației populare? Care a fost vârsta de aur a folcloristicii românești, îndeosebi în ce privește culegerea și interpretarea acestui imens patrimoniu cultural? Ce s-a întâmplat cu folclorul nostru literar în perioada comunismului? Din ce motiv erau considerate periculoase, în acei ani, unele specii ale folclorului urban? Ar putea fi vorba, oare, despre tentația politicului de a pătrunde în aceste teritorii vaste și modelabile din punct de vedere ideologic? Pe firul unor întrebări inspirate de volumul 𝘍𝘰𝘭𝘤𝘭𝘰𝘳𝘶𝘭 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳 𝘢𝘭 𝘳𝘰𝘮â𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳. 𝘖 𝘱𝘳𝘪𝘷𝘪𝘳𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘦𝘮𝘱𝘰𝘳𝘢𝘯ă, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează felul în care producțiile folclorice se constituie ca o parte esențială a istoriei naționale, devenind un fenomen complex și creator de identitate în lumea culturală europeană.…
1 Reziliență prin cultură. Mihai Zamfir - STUDII LITERARE II | Formele liricii portugheze 48:48
48:48 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut48:48
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Cât de mult a însemnat pentru Mihai Zamfir apropierea de limba și cultura portugheză? Se poate spune că Portugalia și limba acestei țări au devenit pentru sine o chestiune de destin? La ce se referă modelul semantic binar al liricii portugheze? De unde s-a ivit prejudecata potrivit căreia, în raport cu poezia, structuralismul stoarce de sevă materia lirică pe care încearcă să o explice? De ce a simțit Fernando Pessoa nevoia să-și asume atâtea măști? Este oare această opțiune o marcă a modernității? Prin ce trăsături se aseamănă Fernando Pessoa cu Luís de Camões? Dar cu poetul român Mihai Eminescu? Pe firul unor întrebări inspirate de cea de-a doua parte a volumului de 𝘚𝘵𝘶𝘥𝘪𝘪 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳𝘦 II, dedicat literaturilor străine, dialogul dintre Mihai Zamfir, profesor emerit, specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o subtilă și rafinată explorare a poeziei portugheze, din unghiul unei sinteze a diferitelor formule lirice cunoscute, care au culminat cu sonetele lui Camões și admirabilele jocuri poetice ale lui Pessoa.…
1 Reziliență prin cultură. Sanda Golopenția - Bulevardele Vieții 42:31
42:31 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut42:31
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce semnificație are expresia „bulevardele vieții”, care conferă titlul unuia dintre volumele apărute în seria de autor Sanda Golopenția de la Editura Spandugino? Câte dintre aceste bulevarde se află în România? Dar în America? Despre care dintre acestea s-ar putea spune că a contat cel mai mult în viața sa? Ce este cu adevărat important pentru fiecare dintre noi: bulevardele în sine sau oamenii care le străbat și cu care ne intersectăm de-a lungul existenței noastre? Cum l-a cunoscut Sanda Golopenția pe Solomon Marcus, cel ce a devenit, în ultima parte a vieții, un îndrăgit „antrenor de suflete”? Cât de importantă este tradiția și în ce fel poate reveni ea în forță, până și în momentele de criză? Explorând arhitectura ideatică a volumului 𝘉𝘶𝘭𝘦𝘷𝘢𝘳𝘥𝘦𝘭𝘦 𝘷𝘪𝘦ț𝘪𝘪, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă evocare a unor locuri emblematice străbătute, dar și a unor personalități întâlnite în momentele speciale ale existenței, dezvăluind felul cum lumea materială care ne înconjoară se convertește în memorie de lungă durată, aflată sub semnul unei tradiții vii. Volumul „Bulevardele vieții” esti disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/eseu-reflecii/117-bulevardele-vieii.html…
1 Reziliență prin cultură. Mihai Zamfir - STUDII LITERARE II. LITERATURI STRĂINE | Imaginea ascunsă 41:30
41:30 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut41:30
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. De ce este muzica importantă pentru a putea înțelege mai bine marea literatură a lui Marcel Proust? Când a avut loc prima întâlnire a lui Mihai Zamfir cu opera scriitorului francez? S-ar putea spune că între Marcel Proust și James Joyce s-a jucat marele meci al modernității literare? Cum a fost posibilă apariția unui adevărat cult pentru romancierul francez în România interbelică? Ce este „imaginea ascunsă” pe care o conturează acesta în scrierile sale? În ce constă ruptura pe care o provoacă Proust în evoluția formelor romanești din secolul al XX-lea? Ne aflăm cu toții, oare, într-o continuă căutare a timpului pierdut? Pe firul unor întrebări inspirate de prima parte a celui de-al doilea volum de 𝘚𝘵𝘶𝘥𝘪𝘪 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳𝘦, dedicat literaturilor străine, dialogul dintre Mihai Zamfir, profesor emerit, specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, este o pasionantă incursiune în universul romanului proustian – adevărată reflexie a interiorității auctoriale –, în a cărui complexă arhitectură se disting nuclee narative de o rară frumusețe stilistică, străbătute de inefabila muzicalitate a textului. Volumul STUDII LITERARE II. LITERATURI STRĂINE este disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/246-studii-literare-ii-literaturi-straine.html…
1 Reziliență prin cultură. Constantin Eretescu - PERISCOP | Mărturiile unui venetic 45:40
45:40 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut45:40
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. De ce avem câteodată nevoie de un „periscop”, chiar dacă, prin intermediul său, nu putem vedea prea multe lucruri din lumea ce ne înconjoară? Care ar fi înțelesurile, etimologic vorbind, ale cuvântului „venetic”? De ce sunt privilegiate totuși sensurile negative ale acestui termen? Ar fi oare imposibil să ne gândim că un om care vine de departe poate aduce cu sine și multe bogății? Când a descoperit scriitorul Constantin Eretescu faptul că nu este pe de-a-ntregul stăpânul propriei sale vieți? La ce se referă sintagma „viața din vis”, care dă titlul unuia dintre eseurile lui? Cum ar descrie natura relației sale cu timpul? Și-a imaginat vreodată cum ar fi fost viața lui dacă nu ar fi existat cel de-Al Doilea Război Mondial? Explorând substratul biografic al volumului 𝘗𝘦𝘳𝘪𝘴𝘤𝘰𝘱. 𝘔ă𝘳𝘵𝘶𝘳𝘪𝘪𝘭𝘦 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘷𝘦𝘯𝘦𝘵𝘪𝘤, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă reflecție asupra vieții și a timpului, dar și a condiției celui care, strămutat într-o lume nouă, trece printr-un delicat periplu al adaptării, păstrând totodată temeinice legături culturale și afective cu spațiul din care a plecat.…
1 Reziliență prin cultură. Sanda Golopenția - Memorii Colective 40:36
40:36 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut40:36
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. La ce anume se referă intermemoria, în raport cu sintagma „memorie colectivă”? Ce înseamnă pentru un cercetător, deopotrivă semiotician și antropolog, distanța mare în timp între momentul culegerii datelor pe teren și cel al reflecției asupra lor? Cum s-a conturat, pentru Sanda Golopenția, aparatul metodologic de luare în posesie a lumii? Care sunt reperele exterioare? Dar cele interioare, de detectare a disponibilității de comunicare a unui om? Cum simte, pe teren, că o discuție se îndreaptă spre o direcție autentică, firească? Ce fel de patrimoniu reprezintă intermemoria? Există aceasta în sine sau e mai degrabă o latență care trebuie activată? Pe firul unor întrebări inspirate de prima parte a volumului 𝘔𝘦𝘮𝘰𝘳𝘪𝘪 𝘤𝘰𝘭𝘦𝘤𝘵𝘪𝘷𝘦. 𝘐𝘯𝘵𝘦𝘳𝘮𝘦𝘮𝘰𝘳𝘪𝘢 & 𝘙𝘰𝘮â𝘯𝘢 𝘨𝘭𝘰𝘣𝘢𝘭ă, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează dinamica procesuală a intermemoriei – modul în care oamenii, posesori virtuali ai unei memorii uriașe, își împărtășesc unii altora amintirile –, dar și posibilitățile de investigare, de către un cercetător, a acestor delicate relații care se construiesc de-a lungul timpului. 0:00 Sanda Golopenția - Memorii Colective 0:14 Skip Intro 9:40 „Nu știu dacă am luat în posesie lumea sau lumea m-a luat în posesie, pentru că, odată ajuns pe teren, depinzi foarte mult de ce ți se întâmplă. Nu poți să dirijezi. Dacă lucrez cu un om, atunci mă condiționează reacția lui. Merg din aproape în aproape și nu pot să spun că eu îl influențez sau el mă influențează; influența e reciprocă.” 18:52 „Pentru mine, este neapărat individual, pentru că echipa e foarte bună pentru întâlnirile de seară, în care confruntăm experiența noastră de peste zi. Dar nu este parte a culegerii ca atare. Echipa este cadrul în care ne deplasăm și culegem și cadrul care ne dă, într-un fel, încredere în noi în momentele grele – pentru că sunt momente grele pe teren.” 29:11 „După aceea, când am ajuns în America, din nou îmi lipsea confruntarea cu niște oameni care nu erau cercetători, nu erau științifici, dar care aveau ceva de spus. Și atunci, am decis să merg într-un sat vecin cu Providence, împreună cu o prietenă, Lidia Bradley. Împreună, am început să facem culegere. Acesta era un sat de aromâni. Aromânii sunt foarte diferiți de sătenii pe care îi cunoscusem eu în România...” Volumul „Memorii colective” este disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/249-memorii-colective-intermemoria-romana-globala.html…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliența prin cultură. Vitalie Ciobanu - Republica Moldova: 33 de ani de independență 1:31:32
1:31:32 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut1:31:32
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce a însemnat pentru Vitalie Ciobanu perioada de formare într-un stat care făcea parte dintr-un imens angrenaj totalitar, așa cum a fost Uniunea Sovietică? Dacă ar fi putut să aleagă o altă țară în care să se fi născut, care ar fi fost aceea? Ce eveniment din Republica Moldova ar putea fi considerat echivalentul celui petrecut în 22 decembrie 1989, în România? De ce istoria Republicii Moldova și cea a României nu sunt identice? Prin ce se aseamănă și, totodată, prin ce anume se deosebesc? În intervalul care s-a scurs de la declararea independenței, cât timp a fost Republica Moldova un stat captiv? Au constituit, oare, acești 33 de ani și o perioadă de război hibrid? Se resimte și în cultură acest freamăt cu totul aparte din istoria recentă a Republicii Moldova? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Vitalie Ciobanu, scriitor, publicist și critic literar, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, devine o excelentă radiografie a evenimentelor care au conturat profilul politic, social și cultural al celor 33 de ani de independență a Republicii Moldova, reliefând importanța recursului la adevăr și mizele marii bătălii pentru parcursul democratic și proeuropean al statului.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliența prin cultură. Armand Goșu - Legătura de chei 52:14
52:14 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut52:14
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Care a fost pentru Armand Goșu cel mai frumos moment în intervalul când a îndeplinit funcția de consilier al ministrului de Externe al României? Dar cel mai problematic sau mai tensionat? Ce presupune fișa postului de consilier al ministrului de Externe și cum se desfășoară o zi obișnuită de lucru? Ce s-a întâmplat în România în cei peste zece ani care au trecut de atunci? Sunt oare de neoprit intruziunile politice ale establishmentului birocratic care pilotează serviciile secrete în România? Expulzarea intelectualilor din politică e un fapt firesc sau mai degrabă unul regretabil? Se poate spune că ne-am trăit, istoric vorbind, cei mai frumoși ani? Inspirată de amplul dialog cu Teodor Baconschi din volumul 𝘓𝘦𝘨ă𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘥𝘦 𝘤𝘩𝘦𝘪, convorbirea dintre Armand Goșu, doctor în istoria Rusiei și specialist în spațiul estic, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o pertinentă analiză a sistemului diplomatic din România, privit din perspectiva unor importante dosare de politică externă, dar și o radiografie a procesului de erodare a democrației românești, pe fondul degradării scenei noastre politice din ultimii zece ani. Cartea „Legătura de chei” este disponibilă aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/254-legatura-de-chei.html…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliența prin cultură. Teodor Baconschi - Legătura de chei 57:09
57:09 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut57:09
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ar putea fi diplomația privită ca un barometru al schimbărilor de statut geopolitic în România postcomunistă? Cum se explică existența unui număr atât de mare de miniștri de Externe în țara noastră, după 1989? Ar putea fi vorba, de fapt, despre jocul unei democrații încă neașezate? Este de dorit ca pentru titularul acestei funcții să existe un sprijin politic puternic? De ce este atât de importantă perioada în care diplomatul Teodor Baconschi și-a exercitat mandatul de ministru de Externe al României? Ce performanțe semnificative s-au înregistrat în cursul acestui mandat? În ce altă perioadă din istoria noastră modernă și-ar fi dorit să conducă diplomația românească? Explorând arhitectura volumului 𝘓𝘦𝘨ă𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘥𝘦 𝘤𝘩𝘦𝘪. 𝘖 𝘮ă𝘳𝘵𝘶𝘳𝘪𝘦 𝘥𝘪𝘱𝘭𝘰𝘮𝘢𝘵𝘪𝘤ă î𝘯 𝘥𝘪𝘢𝘭𝘰𝘨 𝘤𝘶 𝘈𝘳𝘮𝘢𝘯𝘥 𝘎𝘰ș𝘶, convorbirea dintre Teodor Baconschi, diplomat, eseist și istoric al religiilor, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește un bilanț revelator al mandatului de ministru de Externe al României într-un context intern și internațional deosebit de tumultuos, dar și o cronică a unui sistem în care simțul sintezei, intuirea mizelor politice de prim ordin și capacitatea de interogație asupra calității democrației românești devin repere importante. Volumul „LEGĂTURA DE CHEI — O mărturie diplomatică în dialog cu Armand Goșu” este disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/254-legatura-de-chei.html…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Viața americană a lui Constantin Eretescu 39:37
39:37 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut39:37
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce a însemnat pentru Constantin Eretescu „visul american”? Cum s-a conturat ideea de a pleca din România la sfârșitul anilor '70? Care este cel mai prețios obiect pe care l-a luat cu sine la plecare? Primele luni petrecute în America i s-au părut dificile sau a descoperit mai degrabă un mediu stimulant? Cum s-a adaptat la noul mod de viață ce include indiferența celor din jur, dar și așa-numitele alveole ale singurătății? Cum a „îmblânzit” acea lume ale cărei coduri le-a descoperit treptat? De ce era atât de importantă publicația 𝘓𝘶𝘱𝘵𝘢, care apărea în acei ani pentru românii din exilul american? În ce fel s-a schimbat, în opinia sa, America după 1989? Ce face acum când îl copleșește dorul de România? În jurul unor întrebări revelatoare, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, devine o fascinantă incursiune pe firul existenței americane a marelui om de cultură, de la descinderea și așezarea sa în noua lume până la asumarea statutului de exilat care a păstrat mereu trainice legături afective cu lumea de acasă, din România. Decoperă cărțile lui Constantin Eretescu aici: edituraspandugino.ro/…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Viața americană a Sandei Golopenția 55:05
55:05 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut55:05
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. În ce circumstanțe a început să se contureze pentru Sanda Golopenția dorința plecării definitive în Statele Unite ale Americii? Cum a învățat alfabetul acestei lumi noi și care au fost cele mai eficiente metode de a o „îmblânzi”? La ce s-a adaptat și la ce nu s-a adaptat în spațiul american? Se poate vorbi despre o pedagogie a exilului pentru cei ce se confruntă cu această experiență? În ce fel era diferită singurătatea din America față de cea din România? Care au fost marile prietenii românești din Statele Unite? Dar cele americane? Cum și-a amenajat o Românie personală acolo, în America? Pe firul unor întrebări evocatoare, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă confesiune despre condiția exilatului, despre înrădăcinare și adaptarea treptată la un nou spațiu cultural, dar și despre obiectele-talisman și firele afective care asigură continuitatea între lumi și generații. 0:00 Viața americană a Sandei Golopenția 0:14 Skip Intro 8:53 „Din când în când, mergeam în audiență ca să aflăm ce se întâmplă cu noi, cât stăm. Noi am stat și am tot stat. Am stat așa de mult, încât prietenii noștri de la Paris au venit să ne vadă, pentru că nu mai pricepeau ce se întâmplă cu noi: de ce am stat? La un moment dat, toți plecau și numai noi rămâneam.” 18:11 „Era un seminar de literatură comparată și semiotică. Și seminarul era adresat profesorilor de literatură comparată, semiotică, franceză și eu făceam parte din corpul profesoral. Deci studenții mei, ca să zic, profesorii care erau la acest seminar, au fost extrem de săritori și au hotărât să-mi caute un post.” 27:47 „Noi n-am folosit cuvântul «exil» cu ușurință. O vreme, am vorbit despre emigrare, și nu despre exil. Ni se părea că exilul este un concept așa de nobil și de înalt, iar noi plecaserăm împinși de supărări. Nu plecaserăm cu scopul acela nobil al exilatului, care pleacă să facă altceva pentru țara lui, ci plecaserăm ca să ne sustragem unor nedreptăți.” 38:30 „Am avut o cameră românească «zburătoare», care a fost expediată din România. Când am decis să plec, m-am ocupat nu numai de cărți, ci și de obiectele fără de care nu concepeam viața altundeva. Și obiectele astea au fost: furci, blide, urcioare, ștergare. Dar nu era simplu. Trebuia să mergi la Casa Scânteii cu fiecare, să ți se pună o ștampilă...” 46:08 „Au fost oameni care, fără să pot să spun că ne-au fost prieteni, ne-au fost aproape în multe clipe. A fost Mircea Eliade, dar pe care îl vedeam din când în când – el avea treburile lui –, dar, când îl vedeam, se deschidea și era cald cu noi.”…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Justiția Memoriei | Mircea Mihăieș - Doliul ca formă a memoriei 1:00:01
1:00:01 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut1:00:01
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. În ce context l-a cunoscut profesorul Mircea Mihăieș pe Leon Wieseltier, unul dintre cei mai importanți publiciști și gânditori americani contemporani? Ce anume l-a determinat pe acesta din urmă să scrie o carte intitulată 𝘒𝘢𝘥𝘥𝘪𝘴𝘩? Care este, de fapt, semnificația cuvântului „Kaddish” și în ce fel devine acesta o parte dintr-un proces deopotrivă religios și intelectual, dar și o îndatorire a celui care trece printr-o perioadă de doliu? Poate fi privit doliul ca o despărțire sau mai degrabă ca o reunire? Cum pot cuvintele să acopere un gol precum cel lăsat prin moartea unei ființe apropiate? S-ar putea spune că doliul este unul dintre cele mai importante și mai solemne intervale de cunoaștere? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Mircea Mihăieș, profesor universitar, scriitor și critic literar, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o profundă și emoționantă reflecție asupra doliului, ca formă a memoriei și ca experiență de autocunoaștere, ce prilejuiește, dincolo de asumarea individuală a durerii, o integrare într-un regim superior, prin intermediul rugăciunii și al riturilor de trecere.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Ion Pop - ORE FRANCEZE II (1981‒2001) 49:13
49:13 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut49:13
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. S-ar putea spune că, după decembrie 1989, dintre toate statele occidentale, Franța a revărsat asupra României cea mai mare iubire? Cum a regăsit profesorul Ion Pop spațiul cultural francez în 1990, intrând într-o lume ce simțea reverberațiile profundelor schimbări din estul Europei? Care erau locurile sale privilegiate în Parisul de la începutul anilor ’90? Ce reprezintă, filosofic vorbind, seria de 𝘖𝘳𝘦 𝘧𝘳𝘢𝘯𝘤𝘦𝘻𝘦? Dacă ar fi să cartografieze toate aceste întâlniri de excepție, care ar fi cele mai importante? Ce fel de timp s-a conservat în exemplarele convorbiri inițiate în perioada 1981‒2001? De ce este atât de importantă relația dintre memorie, uitare și istorie și cum se poate cultiva acea formă de memorie care provoacă o reflecție lucidă asupra trecutului? În continuarea dialogului prilejuit de apariția seriei de 𝘖𝘳𝘦 𝘧𝘳𝘢𝘯𝘤𝘦𝘻𝘦, scriitorul Ion Pop, academician, critic și istoric literar, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează țesutul ideatic al interviurilor incluse în cel de-al doilea volum, rod al unor întâlniri formatoare care invită la o reflecție de o remarcabilă consistență critică și intelectuală, construind totodată redutabile punți culturale între Franța și România. Cartea este disponibilă aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/241-ore-franceze-i-ore-franceze-ii.html…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Dennis Deletant - Câștigătorul premiului Romulus Rusan 2023 1:12:05
1:12:05 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut1:12:05
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Care sunt marile repere ale relației istoricului Dennis Deletant cu România? Cum s-a cristalizat ideea sa de a veni în România în 1965? De unde s-a ivit acest interes cu totul aparte pentru țara noastră și istoria ei? Ce „culoare” avea comunismul în anii aceia? Când a simțit pentru prima dată umbra Securității? Ce fel de revelații a avut în momentul consultării propriului dosar întocmit de Securitate, îndeosebi în privința unor experiențe cu totul deosebite, precum vizita pe care i-a făcut-o lui Corneliu Coposu? Cui se adresează volumul său de memorii, care poate fi considerat deopotrivă o carte de istorie? Regăsim oare în paginile sale România unui britanic sau România unui român? Care este cea mai frumoasă Românie pe care a cunoscut-o? Într-o pasionantă rememorare a unui timp plin de provocări, reputatul istoric Dennis Deletant, laureatul celei de-a treia ediții a Premiului „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează un parcurs personal de excepție, pe firul căruia (re)găsim viața de zi cu zi din România comunistă, formele de represiune exercitate de regimul totalitar, dar și o impresionantă galerie de oameni care și-au păstrat curajul și demnitatea, așa cum ni se dezvăluie în volumul Î𝘯 𝘤ă𝘶𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘙𝘰𝘮â𝘯𝘪𝘦𝘪. 𝘖 𝘢𝘷𝘦𝘯𝘵𝘶𝘳ă 𝘱𝘦𝘳𝘴𝘰𝘯𝘢𝘭ă 𝘥𝘪𝘯 ’65 𝘱â𝘯ă 𝘢𝘻𝘪.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Constantin Eretescu - O poveste de viață 58:50
58:50 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut58:50
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce au însemnat pentru Constantin Eretescu anii copilăriei petrecute în Basarabia? Dacă ar fi să se întoarcă în trecut, ce perioadă ar alege? Cum a fost drumul lui și al familiei sale spre România, în 1943, în timpul războiului? Ce anume a luat cu sine din Basarabia, în momentul plecării? Care au fost, ulterior, principalele momente de cotitură ale vieții sale? Cum a resimțit acele vremuri în care se schimbau succesiv granițe și regimuri politice? A avut vreodată impresia că istoria vine peste sine, bulversându-i existența? În ce fel se apăra de răul acelei istorii, de duhul nefast al epocii? În momentele dificile, care artă îi este de cel mai mare ajutor, funcționând ca o punte între cele două lumi? Pe firul unei admirabile povești de viață, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă evocare a unor experiențe personale cu totul deosebite, care au dat măsura umanului în vremuri sumbre, dar și a unor spații emblematice adânc înscrise în memoria afectivă, ce cartografiază deopotrivă o lume exterioară, plină de amintiri, și o patrie spirituală.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Sanda Golopenția – De la bulevardele vieții la transatlantic 1:08:34
1:08:34 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut1:08:34
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Care este cea mai veche amintire păstrată de Sanda Golopenția în memoria afectivă? Cum au fost anii copilăriei sale, petrecuți într-o casă plină de cărți? De ce 𝘈𝘭𝘪𝘤𝘦 î𝘯 Ț𝘢𝘳𝘢 𝘔𝘪𝘯𝘶𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳 a rămas pentru sine, chiar și acum, o carte atât de vie și de prețioasă? S-ar putea spune că prima călătorie la Bozovici a fost prevestitoare pentru destinul său profesional, ca un fel de intrare în lumea satului pe care avea să o aprofundeze în chip magistral peste decenii? Cum a fost posibil ca în România acelor ani teribili, puternic marcați de instalarea comunismului, să resimtă perioada facultății ca pe un adevărat paradis? În tot Răul acela imens, cum mai era cu putință Binele? A simțit oare aripa protectoare a tatălui său mult timp după ce acesta nu mai era în viață? Pe firul unor întrebări atent nuanțate, emoționantul dialog dintre Sanda Golopenția, 𝘱𝘳𝘰𝘧𝘦𝘴𝘴𝘰𝘳 𝘦𝘮𝘦𝘳𝘪𝘵𝘢 la Universitatea Brown, unul dintre cei mai valoroși specialiști în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o caldă evocare a unor momente semnificative, de la primii ani ai vieții, aureolați de vocea mamei, care se modela subtil în ritmul basmelor copilăriei, sau de fermecătoarele excursii în jurul Bucureștiului în compania tatălui, până la perioada deplinei afirmări intelectuale, ghidate de o serie de oameni extraordinari, adevărați maeștri, dar și simbolice ziduri de apărare în jurul cărora s-au construit deopotrivă speranța și pasiunea pentru cărți și cercetare aprofundată.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Justiția Memoriei | Ioan T. Morar - Umorul în vremea lui Ceaușescu 55:06
55:06 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut55:06
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. În anii dictaturii comuniste, rezistența prin umor a fost, oare, o formă mai puternică decât rezistența prin cultură? Când devine umorul un tip aparte de disidență? De ce s-a râs atât de mult în comunism și, mai ales, de cine? Din ce motiv trebuiau despărțite umorul neoficial și cel oficial? Pentru cine era de fapt periculos umorul 𝘶𝘯𝘥𝘦𝘳𝘨𝘳𝘰𝘶𝘯𝘥? Cum a devenit Ioan T. Morar dependent de 𝘧𝘢𝘬𝘦 𝘯𝘦𝘸𝘴, atât în domeniul poeziei, cât și în cel al publicisticii? De când datează primele sale încercări de a imita nu doar vocea, ci și felul de a gândi al lui Ceaușescu? Cum se simțeau pe atunci mecanismele cenzurii? Când se râde mai bine: în democrație sau în dictatură? Ce s-a întâmplat totuși, în mod fundamental, cu umorul nostru după 1989? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Ioan T. Morar, scriitor, jurnalist și diplomat și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o tonică și savuroasă evocare a unor vremuri în care, în mod paradoxal, râsul și umorul, mizând pe anumite teme unificatoare, generau o stare de solidaritate, precum și sentimentul eliberării interioare, ca modalități de reacție la un sistem opresiv.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Costică Brădățan - ELOGIU EȘECULUI. Patru pilde de umilitate 1:05:34
1:05:34 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut1:05:34
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. S-ar putea spune că asistăm astăzi la un anumit reviriment al filozofiei? În ce măsură pandemia provocată de coronavirus s-a dovedit a fi un accelerator pentru anumite forme de discurs filozofic? Cum se poate ajunge la o hermeneutică filozofică a temei eșecului? Care sunt cele patru tipuri de eșec cartografiate de profesorul Costică Brădățan în recentul său volum, 𝘌𝘭𝘰𝘨𝘪𝘶 𝘦ș𝘦𝘤𝘶𝘭𝘶𝘪, și ce lecții importante se desprind din acestea? Sunt oare aceste patru pilde și un fel de cercuri ale purificării? Am putea considera, în termenii acceptării realității, că eșecul este inevitabil? De ce ne este totuși atât de greu să vorbim despre el? În jurul unor întrebări revelatoare, inspirate de apariția cărții-eveniment 𝘌𝘭𝘰𝘨𝘪𝘶 𝘦ș𝘦𝘤𝘶𝘭𝘶𝘪. 𝘗𝘢𝘵𝘳𝘶 𝘱𝘪𝘭𝘥𝘦 𝘥𝘦 𝘶𝘮𝘪𝘭𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦, a cărei ediție în limba engleză s-a bucurat de o elogioasă receptare în presa internațională de specialitate, dialogul dintre Costică Brădățan, profesor de studii umaniste la Texas Tech University, filozof și eseist, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o pasionantă incursiune în arhitectura ideatică a eșecului, deosebit de incitantă și de sensibilă, reliefând felul cum în momentele de criză se dezvăluie însăși nevoia omului de sens și de narațiune, pe firul căreia să-și poată spune propria poveste existențială.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Ion Pop - ORE FRANCEZE I (1973‒1977) | ORE FRANCEZE II (1981‒2001) 50:29
50:29 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut50:29
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. S-ar putea spune că prima călătorie la Paris a profesorului Ion Pop a coincis cu momentul întemeierii Franței sale lăuntrice? Reprezenta, oare, acea lume interioară un fel de baricadă sau o formă de evadare prin cultură? Cât de departe putea ajunge totuși această evadare și ce anume nu mai putea ea să oculteze din epoca respectivă? Era foarte diferită acea Franță lăuntrică de ceea ce a descoperit acolo în mod concret? După ce fel de hărți reale sau imaginare s-a orientat în primii ani, pentru a putea pătrunde și mai adânc în lumea aceea? Cum aveau loc, din punct de vedere tehnic, convorbirile sale cu personalități emblematice din Parisul și Geneva acelor ani? Pe firul unor întrebări inspirate de primul volum al seriei de 𝘖𝘳𝘦 𝘧𝘳𝘢𝘯𝘤𝘦𝘻𝘦, dialogul dintre Ion Pop, scriitor, academician, critic și istoric literar, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o tandră și entuziastă evocare a unui spațiu cultural care a reprezentat, între anii 1973 și 1977, o adevărată oază de libertate interioară, dezvăluind o lume a ideilor vii și fremătătoare, de o mare frumusețe intelectuală și umană, îndeosebi prin întâlnirea cu iluștri reprezentanți ai culturii franceze.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Monica Pillat - O candelă în noapte 37:27
37:27 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut37:27
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Care este cea mai frumoasă candelă pe care poeta Monica Pillat a văzut-o vreodată? O candelă ce arde în noapte poate fi considerată un semn al puterii sau mai degrabă al fragilității interioare? Oare de ce rătăcim uneori atât de mult în viața noastră? În ce momente nu suntem singuri, indiferent de încercările prin care trecem? Ce ar putea să ni se întâmple atunci când uităm că suntem vegheați? Este oare firesc să ne temem de necunoscut? Cum se poate vedea, de fapt, o candelă care arde în nevăzut? Ce anume este ulei – combustie – și ce e flacără sau lumină în cele două candele simbolice, poezia și rugăciunea? Care dintre acestea e mai puternică? Pe firul unor întrebări revelatoare prilejuite de recenta apariție a volumului 𝘖 𝘤𝘢𝘯𝘥𝘦𝘭ă î𝘯 𝘯𝘰𝘢𝘱𝘵𝘦, dialogul dintre scriitoarea Monica Pillat, renumită specialistă în domeniul literaturii engleze și americane, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, dezvăluie energia transfiguratoare a cuvântului poetic și forța benefică a rugăciunii, menite să netezească drumul omului spre propria-i ființă lăuntrică, îmblânzind totodată necunoscutul ce-l înconjoară, în al cărui miez licărește, nestinsă, lumina speranței.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliența prin cultură. Justiția Memoriei - Germina Nagâț | Când să nu-i credem pe securiști? 1:14:43
1:14:43 Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like Plăcut1:14:43
Redare mai Târziu Redare mai Târziu Liste Like PlăcutPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. De către cine au fost întocmite dosarele de la Securitate? Ce putem găsi parcurgând filele lor? Dar ce anume 𝘯𝘶 vom găsi niciodată acolo? Cui aparțin astăzi aceste dosare? Dintre toate țările fostului lagăr comunist, unde s-a făcut, după 1989, cel mai bun management al dosarelor de acest tip? Care sunt cei mai odioși turnători, din punctul de vedere al categoriilor profesionale din care aceștia fac parte? S-ar putea afirma că în spațiul public românesc există o asimetrie între blamul public față de turnător și cel față de ofițerul de la Securitate? Cât de gravă este neatenția – oarecum dirijată – a autorilor de manuale școlare (pentru disciplina Istorie) care omit sau denaturează terminologic evenimentele din perioada comunismului și din timpul Revoluției? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Germina Nagâț, cercetător științific și membru al Colegiului CNSAS, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o remarcabilă analiză a contextelor care au dus la întocmirea dosarelor de urmărire informativă – o adevărată cronică involuntară pe care securiștii au făcut-o comunismului –, dar și a rolului CNSAS în efortul de a susține circulația informațiilor valoroase din propria arhivă înspre beneficiarii direcți ai acestora.…
Bun venit la Player FM!
Player FM scanează web-ul pentru podcast-uri de înaltă calitate pentru a vă putea bucura acum. Este cea mai bună aplicație pentru podcast și funcționează pe Android, iPhone și pe web. Înscrieți-vă pentru a sincroniza abonamentele pe toate dispozitivele.
Daily Deals
Daily Deals
Daily Deals
Player FM - Aplicație Podcast
Treceți offline cu aplicația Player FM !
Treceți offline cu aplicația Player FM !
))
